Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin “Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi.
Tradiția
Biblia îl menționează pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăință. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de cămilă; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfățișându-ni-l pe Botezător cu părul și barba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales pentru a fi botezați de el în râul Iordan.
Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-și spovedească păcatele și să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar „cel ce va veni după el” (în tradiția creștină: Iisus) îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Despre „cel ce va veni după el”, Ioan spunea că acela este mult mai mare și mai puternic decât el.
Evanghelia relatează că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17).
Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Excepție a făcut anul 2018 care a adus temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă din an, la București înregistrându-se chiar și 17 grade Celsius, un record istoric de temperatură pentru ziua de 6 ianuarie.
La Sibiu
Praznicul Botezului Domnului a adunat şi în acest an mii de credincioşi în Piaţa Mare din Sibiu la sfinţirea cea mare a apei. Această rânduială liturgică a fost săvârşită la finalul Sfintei Liturghii oficiate în Catedrala Mitropolitană din Sibiu de către Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.
În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a evidenţiat importanţa praznicului Botezului Domnului şi foloasele duhovniceşti şi trupeşti pe care Agheasma cea Mare le aduce celor care o consumă cu credință.
„Iubiți credincioși, cu ajutorul bunului Dumnezeu, iată că am sosit și astăzi la acest Praznic dumnezeiesc, săvârșind într-un mod cu totul special Sfânta Liturghie în parohiile noastre și încheind-o aici. După ce am săvârșit o slujbă unică, cea care se săvârșește în ziua ajunului, dar și în ziua Praznicului Botezului Domnului, am înțeles faptul că noi nu serbăm ceva, doar un eveniment istoric din viața Bisericii noastre, ci participăm în mod real la minunea pe care a săvârșit-o Mântuitorul Iisus Hristos, cea a Arătării Sale, așa cum ea era denumită în vechime. În acest al treilea Praznic al sărbătorilor – prima minune a săvârșit-o când S-a născut în peștera din Betleem, iar a doua a fost aceea a tăierii împrejur și punerea numelui Domnului Iisus Hristos –, completându-le pe primele două și, mai deplin, pe prima dintre ele, este minunea de la Botez. Biserica noastră multă vreme a serbat cele două evenimente, Nașterea și Botezul Domnului, la o singură dată, în data Botezului și, cum am spus, ea s-a numit Arătarea Domnului sau Teofania. Este vorba despre Arătarea lui Dumnezeu pentru că în momentul în care Fiul lui Dumnezeu a intrat în apa Iordanului, Preasfânta Treime S-a arătat, S-a descoperit în mod deplin. Dacă până atunci doar prin mărturiile Sfintei Scripturi aveam imaginea aceasta a lui Dumnezeu în Treime, iată că acum Preasfânta Treime Se face arătată lumii, prin Fiul lui Dumnezeu, în apa Iordanului. Glasul Tatălui de sus a confirmat faptul că e Fiul Său Cel iubit, întru Care bine a voit, iar Duhul Sfânt S-a arătat deasupra Lui în chip ca de porumbel. […] Apa aceea, a Botezului, simbolizează apa creației, peste care Duhul lui Dumnezeu Se purta. Iată de ce, cu multă evlavie, păstrăm această apă pe care am sfințit-o acum printr-o rugăciune specială, printr-o rânduială care este în centrul rânduielilor noastre sfințitoare. […] Apa mare, Agheasma cea Mare, își păstrează firea, își păstrează ceea ce noi am invocat. Aceste schimbări care au în vedere finalitatea nouă a Apei se împlinesc în ecteniile rostite și în rugăciunea cea mare, a sfântului Sofronie al Ierusalimului, pe care le-am adresat lui Dumnezeu. Am chemat pe Duhul Sfânt să Se pogoare peste ea și ea să devină sfințitoare a vieții, să devină ocrotitoare a tuturor bunurilor pe care le avem noi și ea să păstreze acest dar lucrător și această sfințenie în însăși firea ei”, a spus Înaltpreasfinția Sa credincioșilor prezenți în Piața Mare a urbei de pe Cibin.
Peste 15.000 de sticle de 0,5 litri cu apă sfinţită şi încă 3000 de litri în butoaie de câte 500 de litri fiecare, toate au fost pregătite pentru a fi împărţite credincioşilor la finalul slujbei de sfinţire.
Sursa: Wikipedia / Mitropolia Ardealului
