Proiectul Autostrăzii Sibiu–Pitești (#A1), esențial pentru conectarea directă a Transilvaniei cu Muntenia, înregistrează progrese importante. Constructorii Asocierii Mapa–Cengiz au demarat oficial lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 (Boița–Cornetu), avansând simultan pe trei fronturi de lucru subterane.
Progresul pe șantierele tunelurilor
Echipele de pe teren lucrează intens pentru a străpunge barierele geografice impuse de zona montană:
- Tunelul Balota (500 m): S-a dat startul săpăturilor, primii 16 metri fiind deja excavați. Urmează pregătirea portalului de ieșire.
- Tunelul Robești (900 m): Este cel mai avansat dintre cele trei, atingând un stadiu fizic de 36%. Excavația ambelor galerii a fost finalizată, pregătind terenul pentru etapele următoare: hidroizolația și betonarea.
- Tunelul Boița 1 (264 m + 247 m): Recent intrat în lucru, acesta a ajuns la un stadiu fizic de 17,17%, cu 87 metri excavați pe prima galerie și 21 metri pe cea de-a doua.
În prezent, pe șantierul Secțiunii 2 sunt mobilizați 562 de muncitori și 155 de utilaje, reușind să ridice stadiul fizic al întregii secțiuni la 11,63%.
Pasul critic pentru continuarea lucrărilor
Deși ritmul constructorilor este susținut, finalizarea acestui proiect mamut depinde acum de un factor administrativ crucial. Progresul lucrărilor pe întreg șantierul este condiționat de eliberarea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului. Acest document este obligatoriu pentru emiterea autorizațiilor de construire necesare continuării execuției pe restul tronsonului.
O lucrare de o complexitate tehnică deosebită
Secțiunea 2 (Boița–Cornetu) este considerată „inima” celei mai grele porțiuni a Autostrăzii A1. Pe cei 31,33 km ai secțiunii, infrastructura va include:
- 7 tuneluri (însumând aproximativ 5 km);
- 24 de poduri și 24 de viaducte (circa 11 km).
Valoarea contractului pentru acest sector se ridică la 4,250 miliarde lei fără TVA, finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport .
Odată finalizată, această magistrală rutieră va reprezenta coloana vertebrală a infrastructurii rutiere din România, facilitând legătura vitală între Transilvania și Muntenia și fluidizând traficul de mărfuri și persoane prin Carpați.
