Biserica Ortodoxa îi praznuiește astăzi pe Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și pe Sfântul Ioan Gura de Aur . La sfârșitul secolului al XI-lea în Constantinopol se iscase o mare dispută vis-a-vis de care dintre acesti trei sfinți este mai mare. Trecând cațiva ani, cei trei sfinți au început sa i se arate pe rand episcopului Evhaitelor, Sfântul Ioan Mauropous. Totuși, în anul 1084 toti cei trei sfinți i se arata împreunâ.

Sfantul Vasile cel Mare s-a nascut in Cezareea Capadociei într-o familie credincioasâ, care îl slujea pe Dumnezeu, astfel câ parinții au putut sa îi ofere o educație creștina așa cum nu prea se întalnea în acele vremuri. La început învata de la tatal sâu, rectorul Vasile, apoi decide să meargă la Constantinopol și în cele din urmă la Atena, acolo unde il va avea coleg și prieten foarte apropiat pe Sfântul Grigore de Nazianz dar și pe Iulian Apostatul, care va deveni ulterior împarat. La vârsta de 25 de ani, se întoarce în orasul natal și este botezat. De asemenea, împarte averea sa celor saraci și intra în monahism în anul 355. În perioada petrecuta în cadrul bisericii, împreuna cu Grigore de Nazianz, alcătuiesc o culegere care povestește în detaliu frumusețea vietii spirituale. Aceasta carte se numea Filocalia – iubire de frumos. În 364 acesta este hironit preot, iar 6 ani mai târziu devine episcop al Cezareei Capadociei.

Sfântul Grigore de Nazianz, cunoscut ca fiind unul dintre „parinții capadocieni” s-a nascut în apropierea cetății Nazianz, în orasul Arianz. Acesta provenea dintr-o familie de aristocrați însa decide ca in anul 379 să plece la Constantinopol unde va ține cinci Cuvantâri teologice pentru a cinsti Sfânta Treime. Datorită acestor Cuvântari, ulterior va primi numele de „Teologul”. Datorită cuvântărilor sale, Sfântul Grigore de Nazianz este renumit pentru talentul său oratoric de care a dat dovadă și pentru cunoștintele sale vaste de retorică. Tocmai prin acest lucru, Sfântul Grigore a reusit să demonstreze faptul că, cultura crestină , nu este cu nimic inferioara culturii păgâne.

Sfântul Ioan Gura de Aur este considerat de către majoritatea creștinilor ca fiind cel mai important membru al școlii din Antiohia, oraș care a primit numele de „Podoaba Orientului” înca de pe vremea împaratului Alexandru cel Mare. Contribuția adusă de catre Sfântul Ioan este reprezentată de crearea unor canoane precise, „taina cea mai presus de fire și înțelegere” care este mereu prezentă în cadrul Sfintei Liturghii, când Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a jertfit cu adevărat pentru noi. Cunoscut ca unul dintre cei mai importanți oratori ai timpului, Sfantul Ioan a primit titlul de „învatator și sacerdot universal”, iar pentru toate contribuțiile sale i-a fost dat numele de Hrisostom, tradus ca si Gura de Aur. Majoritatea preocuparilor sale se axeaza pe activitatea pastorală și pe exegeza biblica.
Semnificația acestei sarbatori este reprezentată de jertfa transcedentala adusa de catre credincioși lui Dumnezeu, dar si jertfele provenite din eforturile sale morale, spirituale sau fizice, care trebuiau sa fie permanent înaintea Domnului.

Sursa: calendarulortodox.ro

Distribuie articolul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *